Marlan Brandu
Ambasada SUA de la București a publicat un videoclip în care inteligența artificială comprimă descrieri întregi în cuvinte românești precum „dor”, „tihnă” și „drag”. Experimentul a provocat îngrijorare la Washington, unde mai multe instituții se tem că România deține o tehnologie lingvistică imposibil de verificat.
Potrivit unor surse apropiate de un dicționar consultat în grabă, Departamentul de Stat ar fi cerut ca termenii să fie tratați ca persoane cu statut special și să nu fie scoși din țară fără pașaport diplomatic. „Nu știm exact ce înseamnă dorul, dar știm că încape într-un cuvânt și refuză să explice unde pleacă”, ar fi transmis un funcționar american însărcinat cu securitatea vocabularului.
În replică, cuvintele românești au anunțat că nu mai acceptă traduceri fără avocat, interpret și o pauză de cafea. „Tihna nu poate fi predată în limba engleză la kilogram, iar dragul nu se exportă vrac”, ar fi declarat un reprezentant al substantivelor sensibile, prezent la negocieri în calitate de observator neclar.
Ambasada analizează acum posibilitatea de a deschide un consulat pentru expresii intraductibile, cu program redus în zilele în care angajații nu găsesc echivalentul pentru „lasă că vedem”. Inteligența artificială ar fi primit deja instrucțiuni să traducă „dor” înapoi în engleză, însă a răspuns printr-o tăcere administrativă și a solicitat timp pentru a-și regăsi liniștea sufletească.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
Ambasada SUA la București a publicat, de Ziua Limbii Române, un videoclip în care un asistent AI rezumă descrieri complexe ale unor stări în cuvintele „dor”, „tihnă” și „drag”, concluzionând că unele frumuseți există doar în limba română.
