Marlan Brandu
Transfăgărășanul, inaugurat la Bâlea Lac după ce militarii genişti au legat Muntenia de Transilvania prin munți, a intrat în atenția autorităților pentru un motiv administrativ: drumul traversează prea multe forme de relief fără să prezinte documentele necesare.
O comisie interministerială a stabilit că șoseaua trebuie să dovedească faptul că are voie să treacă dintr-un județ în altul, să urce, să coboare și să intre în tunel fără să schimbe destinația terenului. Pentru simplificare, Transfăgărășanul va primi un singur formular, de aproape cât un viaduct, care va trebui depus la toate instituțiile simultan.
„Nu contestăm importanța lucrării, dar nu putem accepta ca un drum să se comporte ca și cum ar avea autorizație permanentă doar pentru că a fost construit de armată”, a declarat un funcționar responsabil cu circulația infrastructurii prin infrastructură. Potrivit acestuia, fiecare curbă va fi chemată la interviu pentru a explica de ce nu este dreaptă și ce intenții are pe termen lung.
Tunelul dintre vârfurile Capra și Paltinul va trebui, la rândul său, să depună o cerere separată pentru iluminat, una pentru intrare și alta pentru ieșire, deoarece instituția nu poate confirma că este aceeași galerie la ambele capete. Până la finalizarea procedurii, autoritățile recomandă să traversați munții pe ruta aprobată, adică prin dosar.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
Militarii geniști au contribuit la construcția Transfăgărășanului, începută în 1969 între barajul Vidraru și șoseaua Sibiu-Făgăraș, prin Munții Făgăraș. Drumul, lung de 90 de kilometri, a fost inaugurat la 20 septembrie 1974, la Bâlea Lac, la 2.042 de metri.
