Regiunile estice ale Uniunii Europene ar putea primi finanțare în funcție de capacitatea proiectelor de a demonstra că au înțeles geopolitica. România este pregătită să trimită la Bruxelles primele machete de drumuri care duc strategic nicăieri, dar o fac în direcția corectă. Potrivit noii abordări discutate în Parlamentul European, un pod nu va mai fi evaluat doar după lungime, rezistență și utilitate, ci și după cât de convingător poate privi spre Marea Neagră. Un funcționar român a explicat că proiectele locale vor include de acum o anexă specială: „Această stație de autobuz contribuie la securitatea europeană prin faptul că nu poate fi mutată fără acordul a trei ministere”. Autoritățile din județele eligibile au început deja să-și adapteze cererile. Un centru cultural va fi prezentat drept infrastructură de reziliență, deoarece poate găzdui simultan o expoziție, o ședință de criză și o coadă la ghișeu, în timp ce un parc industrial va fi declarat „cu utilizare duală”, putând produce atât componente, cât și explicații despre de ce nu s-a produs nimic. Pentru a obține cofinanțarea maximă, beneficiarii vor trebui să demonstreze că proiectul ajută tinerii să rămână în regiune fără să-i oblige să participe la întâlniri despre oportunități. În cazul României, Bruxelles-ul analizează și eligibilitatea unui sistem național de indicatoare care să arate simultan drumul spre investiții, frontieră și biroul unde se află dosarul.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
Comisia REGI a Parlamentului European a propus ca până la 10% din bugetele unor instrumente europene să fie rezervate, în perioada 2028-2034, regiunilor estice din nouă state, inclusiv România. Propunerea nu reprezintă încă o alocare aprobată și va fi dezbătută în plen în noiembrie.


