Marlan Brandu
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că statul poate amâna plata drepturilor salariale fără să încalce drepturile magistraților, în timp ce Înalta Curte îi cere statului să plătească. Situația a fost declarată perfect legală, cu condiția ca nimeni să nu încerce să o înțeleagă înainte de următoarea ședință.
Potrivit interpretării oficiale, eșalonarea este o formă avansată de plată, în care banii ajung la destinatar după ce își termină toate procedurile, își schimbă domiciliul fiscal și primesc avizul unei comisii care încă nu există. „Nu am refuzat niciodată plata, doar am rugat-o să vină într-un moment mai potrivit pentru buget”, a transmis Guvernul, printr-un funcționar care a cerut să fie citat ca anexă.
Între timp, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a câștigat definitiv procesul prin care Executivul trebuie să achite restanțele rezultate din majorări stabilite retroactiv. Guvernul a anunțat că respectă hotărârea, dar analizează posibilitatea de a o respecta pe tranșe atât de mici încât fiecare plată să poată fi inaugurată separat.
Premierul interimar Ilie Bolojan a fost informat că nota de plată ar putea transforma bugetul într-un document pur teoretic. Pentru a evita dezechilibrele, Ministerul Finanțelor pregătește o soluție de compromis: magistrații vor primi banii integral, însă statul va achita mai întâi dobânda, apoi promisiunea dobânzii, iar principalul va fi trimis după ce se lămurește cine a avut dreptate.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
CEDO a decis că România nu a încălcat drepturile magistraților prin eșalonarea restanțelor salariale și a respins plângerile a cinci judecători. Instanța a considerat măsura justificată, având în vedere salariile magistraților și întârzierea plăților.
