Marlan Brandu
Înalta Curte de Casație și Justiție așteaptă verdictul în procesul prin care magistrații cer Guvernului să plătească drepturile salariale restante, iar Executivul încearcă să demonstreze că banii nu pot fi cheltuiți fără acordul celor care i-au câștigat. Situația a ajuns atât de complicată, încât fiecare instituție susține că cealaltă își depășește atribuțiile doar pentru că citește propriile decizii.
Guvernul a reclamat la CCR că instanța supremă s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. În replică, un funcționar familiarizat cu dosarul a explicat că, dacă lucrurile continuă, Curtea va fi acuzată și că a intervenit în atribuțiile contabilului care ține pixul deasupra coloanei „plăți amânate”.
„Nu contestăm dreptul magistraților de a primi bani, ci doar momentul, forma, sursa, destinația și existența lor fizică”, ar fi transmis Guvernul într-o notă pregătită pentru instanță. Documentul propune ca plata să se facă în tranșe simbolice, sub forma unor promisiuni laminate, care pot fi prezentate la ghișeu până când economia își amintește unde a pus banii.
Între timp, bugetul a fost chemat ca martor și a refuzat să depună mărturie fără avocat. El susține că nu este gol, ci doar rezervat pentru situații mai urgente, precum tipărirea unei noi decizii prin care toate instituțiile să primească exact ce au cerut, dar începând cu anul bugetar în care cererea va fi uitată.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
ÎCCJ este așteptată să se pronunțe pe 3 septembrie în recursul dintre magistrați și Guvern, la Înalta Curte, privind plata drepturilor salariale restante de aproximativ un miliard de euro. Curtea de Apel București obligase Executivul și Ministerul Finanțelor să achite sumele.
