Marlan Brandu
Programul Național de Redresare și Reziliență își pregătește bilanțul final, după ce a constatat că România a comandat mai multe proiecte decât încăpeau în realitate. La recepție, planul a venit cu investiții, reforme și o pungă separată pentru promisiuni.
Cristian Ghinea, autorul planului, a explicat că supracontractarea a transformat PNRR-ul într-un supermarket în care toate guvernele au intrat cu căruciorul, deși știau că au bani doar pentru o gumă de mestecat. „Am pus pe listă ce putea fi făcut. După aceea, fiecare ministru a mai adăugat câte ceva, ca la pomana porcului, numai că porcul era bugetul”, ar fi declarat acesta.
În urma bilanțului, proiectele rămase fără finanțare au fost rugate să nu blocheze ușa și să-și caute singure un program european mai încăpător. Unele au depus deja cereri la fondurile clasice, unde au fost informate că trebuie să vină cu reforme, indicatori și dovada că există în afara prezentării PowerPoint.
Legea salarizării, reforma decarbonizării și pensiile speciale au fost trecute în categoria „revenim cu detalii”, alături de autostrăzile care încă se află în proces de a deveni fotografie de inaugurare. Între timp, Comisia Europeană pregătește următorul buget, iar România își lustruiește dosarul: de data aceasta va cere bani pentru implementarea lecțiilor învățate din implementarea lecțiilor învățate.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
Cristian Ghinea, fost ministru al proiectelor europene, face bilanțul PNRR și explică investițiile și renegocierile prin care Sănătatea și Educația au pierdut fonduri. România a atras 13 miliarde de euro din cele 20 disponibile, după cinci cereri de plată.
