Marlan Brandu
România a redus diferențele dintre venituri, potrivit datelor europene, iar autoritățile au reacționat imediat prin convocarea unei comisii care să verifice dacă această apropiere nu s-a făcut cumva fără aprobare. Tu poți observa deja efectele: oamenii au început să aibă venituri diferite într-un mod mult mai asemănător.
„Este o performanță administrativă remarcabilă, dar trebuie să rămânem vigilenți”, a declarat un funcționar din cadrul Ministerului Egalității Aproximative. „Nu vrem ca populația să creadă că traiul s-a îmbunătățit doar pentru că diferențele dintre cei care au bani și cei care nu au bani au devenit mai ușor de explicat la televizor.”
Pentru a consolida rezultatul, Guvernul pregătește o platformă online prin care fiecare cetățean își va putea compara venitul cu al vecinului, al șefului și al unei persoane dintr-o reclamă la credit. Dacă diferența este considerată excesivă, aplicația va trimite automat o notificare ambelor părți și le va recomanda să se privească solidar.
Comisia Europeană a salutat evoluția, dar a avertizat că o inegalitate mai mică nu înseamnă neapărat mai multă prosperitate. România a interpretat mesajul ca pe o confirmare că se află exact unde trebuie: suficient de egală încât să poată fi lăudată și suficient de săracă încât să nu apară confuzii.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
Eurostat arată că inegalitatea veniturilor a scăzut în 2025, coeficientul Gini coborând în România de la 28,0 la 27,3, sub media UE de 29,2. Bulgaria a avut cea mai mare valoare, 37,7, iar Slovacia cea mai mică, 23,0.
