Marlan Brandu
Protestul anunțat la Timișoara împotriva deciziei Curții Constituționale privind „amendamentul Fritz” ar putea deschide un nou front juridic: alegătorii vor să afle dacă, în cazul în care legea produce efecte asupra trecutului, și voturile pot fi actualizate după preferințele prezentului.
Organizatorii susțin că nu este suficient ca o funcție să înceteze retroactiv, ci trebuie verificat dacă nu cumva și unele partide au ocupat administrația înainte ca cetățenii să-și dea seama. În acest caz, PSD și PNL ar putea fi chemate să demonstreze că au existat în buletinele de vot doar cu acordul constituțional al alegătorilor.
„Dacă o lege nouă poate schimba consecințele unei situații vechi, atunci solicităm să se reevalueze toate alegerile de după Revoluție, începând cu cele care ne-au enervat cel mai mult”, a declarat un protestatar care a cerut să fie identificat doar prin funcția de cetățean nemulțumit. Potrivit acestuia, buletinele de vot vor fi recitite până când fiecare ștampilă își recunoaște greșeala.
Curtea Constituțională a transmis, printr-un comunicat redactat preventiv, că nu exclude posibilitatea ca principiul neretroactivității să fie extins la promisiunile electorale, proiectele de infrastructură și declarațiile făcute la televizor. În schimb, partidele vizate ar putea rămâne în funcții până când Timișoara decide dacă le-a votat din convingere, din obișnuință sau doar pentru că erau tipărite primele.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
Asociația Alternativa Civică Timișoara și Federația Inițiativa Timișoara organizează pe 19 august 2026, la ora 19:00, în Piața Operei din Timișoara, un protest față de decizia CCR privind constituționalitatea unei prevederi din Legea integrității.
