Marlan Brandu
Statele occidentale analizează revenirea României la funcția istorică de stat tampon, după ce au constatat că regiunea are din nou nevoie de ceva între ambițiile Rusiei și restul Europei. Proiectul ar urma să fie discutat la o reuniune diplomatică unde România nu a fost invitată, pentru a nu influența rezultatul.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, noul statut ar include o garanție colectivă, o frontieră simbolică și obligația României de a rămâne exact la mijloc, indiferent în ce direcție bate vântul geopolitic. În schimb, țara ar primi dreptul de a participa la discuții, cu condiția să nu mute mobilierul și să nu întrebe cine plătește întreținerea.
„România a demonstrat că poate separa cu succes două puteri care se privesc urât, mai ales atunci când este împinsă din ambele părți”, a declarat un expert european în lucruri care se pun între două lucruri. Acesta a precizat că statul român va fi dotat cu pereți mobili, elastic diplomatic și un compartiment special pentru interese economice străine.
Guvernul a salutat inițiativa, dar a cerut clarificări privind autonomia noului tampon. „Dacă tot ne folosesc ca barieră, am dori să știm dacă putem încasa chirie sau măcar să punem o tonetă cu produse tradiționale pe linia de contact”, a transmis un oficial. Negocierile continuă, iar România a fost rugată să nu se unească prea mult cu nimeni până la finalizarea documentelor.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
În august 1858, Marile Puteri europene au decis constituirea Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești ca stat tampon împotriva ambițiilor Rusiei, punând bazele României moderne. Diplomația și grupările patriotice românești au susținut unirea, realizată în 1859 prin dubla alegere a lui Ioan Cuza.
