Marlan Brandu
Modelul finlandez de educație nu va fi implementat în România, deoarece nu îndeplinește condiția esențială a reformei autohtone: să fi fost deja încercat, abandonat și reînființat sub altă denumire. Decizia a fost luată după ce autoritățile au constatat că Finlanda are bani pentru educație, profesori plătiți bine și comunități suficient de mici încât să poată fi găsite înainte de începerea anului școlar.
Ministerul Educației a transmis că România este interesată de disciplina finlandeză, dar numai după ce aceasta va fi adaptată la realitățile locale. „Nu putem introduce un sistem în care lucrurile funcționează din prima. Ar crea confuzie în rândul elevilor și ar pune presiune inutilă pe instituții”, a explicat un funcționar care coordonează grupul de lucru pentru identificarea lucrurilor care nu pot fi preluate.
În urma discuțiilor, experții au propus păstrarea matematicii ca exercițiu de gândire, cu o condiție: elevii să demonstreze mai întâi că pot gândi în linie dreaptă printre schimbările de programă. Materia ar urma să fie redusă cantitativ, însă fiecare capitol eliminat va fi înlocuit cu un formular prin care școala justifică de ce nu mai predă capitolul.
Profesorii finlandezi ar putea fi invitați să observe sistemul românesc, dar fără dreptul de a pune întrebări despre salarii, continuitate sau motivele pentru care fiecare reformă începe prin a declara că reforma anterioară a fost aproape bună.
Nu te-ai prins de gluma? Uite de la ce a pornit
Prof. univ. dr. Radu Gologan a explicat că modelul finlandez de educație nu poate fi copiat în România, deoarece Finlanda are mai multe fonduri, comunități mai mici, disciplină mai strictă și profesori mai bine plătiți. El a criticat căutarea continuă de modele străine și ignorarea tradiției educaționale românești.
